Infformații utile

Artroplastia de șold

ARTROPLASTIA DE ȘOLD

SFATURI UTILE PENTRU PACIENȚI

1. Introducere

Artroplastia endoprotetică înseamnă înlocuirea unei articulații deteriorate de un proces patologic (artroză, infecție, tumoră etc.) cu una artificială, numită (endo)proteză. Artroplastia se practică din 1960 și reprezintă una din cele mai mari realizări ale secolului XX în domeniul medical.

Intervenția chirurgicală va rezolva defectul osos, însă fără exerciții fizice constante, musculatura se va atrofia și rezultatul nu va fi cel scontat. Recuperarea începe din primele ore postoperatorii, când efectul anesteziei dispare, continuând apoi pe termen nelimitat. Exercițiile se fac în medie de 3-5 ori pe zi.

În primele 6 săptămâni, programul de recuperare este de importanță capitală, fiind perioada medie în care mușchii care mobilizează șoldul se refac.

2. Anatomia regiunii soldulu

Șoldul reprezintă una din cele mai mari articulații ale corpului uman, acesta fiind format dintr-o cavitate concavă la nivelul bazinului (acetabul) și partea superioară a femurului (capul femural).

Suprafața osoasă a articulației șoldului este acoperită de cartilajul articular ce protejează oasele și permite mișcarea.

Într-un șold sănătos, o membrană subțire (membrana sinovială) care înconjoară articulația coxo-femurală, secretă o cantitate mică de fluid care lubrifiază cartilajul și reduce fricțiunea oaselor în timpul mișcării.

Totul este acoperit de către capsula articulară care, împreuna cu ligamente puternice conferă stabilitate șoldului.

3. Cauze

Înaintarea în varsta crește riscul de deteriorare articulară, peste 50-60 de ani, în special la sexul feminin;
Modificările înnascute ale articulației predispun la apariția coxartrozei la o vârsta mai tânără: luxația congenitală de șold, epifizioliza femurală;
Traumatismele survenite prin accidente de diverse tipuri, activități sportive sau profesiuni ce implică solicitare articulară repetitivă și/sau de mare intensitate;
Obezitatea;
Nivel scăzut de hormoni sexuali (estrogeni);
Boli metabolice: diabetul zaharat, hipotiroidism, guta, hemocromatoza, alkaptonuria;
Boli ale osului: boala Paget a osului, necroza avasculară a capului femural;
slăbiciune musculară, artrite infecțioase sau inflamatorii în antecedente, acromegalie;

4. Simptome

În artroză (coxartroză) apare o uzură progresivă precum şi leziuni pe structurile articulare, mai ales a cartilajului articular care este distrus și nu mai poate să își efectueze rolul de amortizor al şocurilor. Oasele se freacă direct unul pe celălalt, se uzează şi apar deformări: pierderea supleței cartilajului articular, cu îngustarea până la dispariția spațiului articular și apariția osteofitelor (ciocuri osoase).

– Durere severă ce apare iniţial după un anumit grad de solicitare, cum ar fi după mersul pe distanțe mari:

Durerea apare la nivelul articulației șoldului în timpul mersului, la urcatul treptelor sau alte activități ce implica aceasta articulație.
Durerea se poate resimți la nivelul fesei, coapsei sau chiar genunchiului.
În cazurile avansate durerea este prezentă și în repaus iar mersul devine șchiopătat.

– Dimineața și la reluarea mișcării după o perioadă de inactivitate se poate resimți redoarea articulară (“înțepenirea”) care dispare după câteva mișcări.

– Pacientul poate percepe uneori apariția unor zgomote (pocnituri) în timpul miscărilor (numite cracmente) iar în stadiile mai avansate senzația că “se freacă os pe os”.

– Mobilitatea articulației se reduce treptat astfel incât pacientul nu mai poate executa mișcările șoldului cu aceeași amplitudine, resimțind blocare înainte de a putea efectua complet mișcarea.

5. Imagistica (Radiografia de bazin de față (antero-posterioara) și profil de șold)

Modificarile radiologice tipice in coxartroza sunt:

pensarea spațiului articular (îngustarea spațiului dintre capul femural și acetabul).
apariția osteofitelor (ciocuri osoase).
apariția geodelor, a chistelor osoase (defecte osoase circumcise) și a condensărilor osoase (= osteoscleroză).

6. Tratamentul

a) Măsuri igienice și dietetice:

scăderea duratei activităților solicitante: ridicarea greutăților, urcatul și coborâtul scărilor, statul în picioare și mersul prelungit sau mersul pe teren accidentat.
tratarea insuficienței venoase cronice (varice).
Scăderea în greutate.
Utilizarea unei încălțăminte mai confortabilă.

b) Farmacologic:

Scara de analgezie a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) clasifică medicaţia antialgică pe trei trepte:

Treapta I: antialgicele neopioide

Acetaminofen (paracetamol) – doză maximă 4–6 g/zi;
Diclofenac – 150–200 mg/zi;
Ibuprofen – 2,4–3,2 g/zi;
Naproxen – 750 mg – 1 g/zi;
Indometacin – 150 mg/zi;
Piroxicam – 20–40 mg/zi.

Treapta II: opioidele de treapta a doua (antialgice opioide slabe) înregistrate în România sunt:

Tramadolul – doză maximă 400–600 mg/zi;
Codeina (tb 15 mg) sau combinaţii cu paracetamol;
Dihidrocodeina (DHC) – doză maximă 240–360 mg/zi;

Treapta III: Opioidele de treapta a treia (antialgice opioide puternice) înregistrate în România sunt:

Morfina
Oxycodon
Fentanilul – plasturi cu eliberare timp de 72 de ore, tablete cu eliberare imediată şi fiole (secția ATI);
Hidromorfonul – 2 mg/fiolă;
Metadona – tablete de 2,5 mg;

Se mai pot utiliza:

Decontracturante musculare (Mydocalm – în cure de 7-10 zile, ulterior o pauza de 2-3 săptămâni, după care se reia administrarea).
Suplimente alimentare pe bază de acid hialuronic (în cure de minim 3-6 luni) în formele incipiente și moderate ale bolii.

c) Infiltrații intraarticulare:

Infiltrații cu PRP (în stadiile inițiale ale bolii) – autotransfuzia cu propriul sânge al pacientului centrifugat, prin care se obțin trombocitele ce conțin factori naturali de regenerare al țesuturilor.
Infiltrații cu soluții sterile vâsco-elastice – pe bază de acid hialuronic cu rol de lubrefiere care îmbunătățesc mobilitatea.
Infiltrații cu corticosteroid – în stadiile foarte avansate, pentru scăderea durerii.

d) Program de recuperarea balneofiziologică și kinetoterapeutică.

e) Tratamentul chirurgical (singurul tratament curativ):

– proteze totale cimentate/necimentate

Operația constă în montarea unei componente semisferice la nivelul bazinului numită cupa protezei (care înlocuiește acetabulul deteriorat) și a unei componente femurale numită coada sau tija protezei (care înlocuiește prima porțiune a femurului). Aceste două componente sunt articulate prin intermediul unui cap sferic, cea de-a treia componenetă a proteze. Alegerea modalității de fixare a protezei poate fi: cimentată, necimentată sau hibrid între cele două modalități. Aceste aspecte tehnice trebuie discutate preoperator cu chirurgul care va efectua operația, putându-se astfel alege tipul de implant adaptat fiecărui caz.

7. Posibile complicații după intervenție

Rata apariției unor complicații ca urmare a artroplastiei totale de sold este redusă. Complicații serioase precum infectarea articulației de șold apar la mai puțin de 2% dintre pacienți. Chirurgul ortoped va discuta cu dumneavoastra posibilele complicații care pot să apara în timpul sau după operație în funcție de fiecare caz în parte. Perioperator se va face profilaxia (prevenirea) infecților prin administrare de antibioterapie iar postoperator se va institui profilaxia antitrombotica (pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge la nivelul membrelor inferioare = tromboza venoasă) care va dura aproximativ 6 săptămâni.

Semne de alarmă: Febră persistentă (mai mult de 38°C)Apariția frisoanelorÎnroșirea și tumefierea incizieiApariția unor scurgeri la nivelul incizieiApariția durerii crescânde de șold atât în timpul activității cât și în timpul repausului.Inflamarea coapsei, a gambei, a gleznei sau piciorului

Semne de alarmă privind formarea cheagurilor de sânge: Durerea persistentă în gambă și în picior, care nu are legătură cu inciziaCreșterea sensibilității sau înroșirea gambeiInflamarea coapsei, a gambei, a gleznei sau piciorului

Semnale de alarma privind o posibila embolie pulmonara:Respirație dificilă (dispnee)Apariția subită a durerii în pieptDurere localizată în piept, asociată cu tuse

8. Pregătirea pentru operație

a) Evaluare medicală completă – efectuată de către medicul de familie. Prin acestă măsură trebuie să se stabilească, dacă corpul dumneavoastră poate suporta operația și reucperarea ulterioară completă. Mulți pacienți cu boli cronice, precum afecțiunile cardiace, trebuie evaluați de un specialist înainte de intervenție.

b) Teste medicale – probe de urină și de sânge, electrocardiogramă (EKG), radiografia pulmonară pot fi necesare pentru planificarea operației.

c) Pregătirea pielii – nu trebuie să aveți nicio infecție sau iritație a pielii înainte de operație.

d) Donarea de sânge – sunteți sfătuit ca în familie sa existe minim două persoane care să doneze sânge. În caz ca va fi nevoie o sa primiți sânge potrivit grupei și Rh-ului dumneavoastră.

e) Administrarea de medicamente – spuneți ortopedului despre medicamentele pe care le luați. Acesta vă va sfătui despre medicamentele pe care trebuie să le opriți și care puteți să le luați după operație.

f) Scăderea în greutate – dacă sunteți supraponderal, doctorul vă recomandă să reduceți greutatea înaintea operației pentru a minimaliza stresul la care va fi supus noul șold și scăderea riscului posibilelor complicații chirurgicale.

g) Evaluarea dentară – bacterii pot intra în ciruclație în timpul procedurilor dentare, de aceea procedurile dentare majore (precum extracții dentare și lucrări periodontale) trebuie efectuate înainte de operație. Detartrajul sau curățirea dentară profesională trebuie amânată câteva săptămâni după operație.

h) Planificarea socială – Deși o să puteți să vă deplasați cu ajutorul cârjelor și chiar să umblați rapid după operație, o să aveți nevoie de ajutor în timpul activităților casnice, precum pregătitul mâncării, cumpărături, igienă corporală și spălatul rufelor, pentru câteva săptămâni.

i) Planficarea casei de locuit – Recuperarea după operație este un proces gradual și de durată. Planificați-vă întoarcerea acasă înainte de internarea în spital:

– rugați-vă apropiații să vă ajute pentru câteva săptămâni după externare.

– dacă sunteți interesat de asistență din partea unui centru specializat, interesați-vă dinainte de disponibilitatea acestora

– anticipați schimbări temporare în activitatea dumneavoastră.

– aranjați-vă dormitorul în asa fel încât să existe mai mult spațiu pentru urcatul și coborâtul din pat.

– pregătiți-vă în camera de zi un fotoliu solid și confortabil prevăzut cu brațe și care să permită genunchilor să rămână mai jos decât coapsele și o masă pentru reviste, telefon, telecomandă și alte obiecte pe care vreți să le aveți la îndemână.

– rearanjați-vă bucătăria astfel încât ustensilele des folosite să fie ușor accesibile și să nu fie nevoie să vă aplecați sau să vă ridicați pe vârfuri pentru a ajunge la ele.

– montați bare de sprijin sau mânere în baie și un scaun solid sau o banchetă la duș

– ridicarea scaunului de toaletă

– perne ferme pentru scaune, canapele și mașină care vă permit să stați cu genunchii mai jos decât șoldurile.

– îndepărtarea tuturor covorașelor și cablurilor electrice din zonele în care vă deplasați prin casă.

După internare:

– În ziua premergătoare operației să nu mâncați și să nu beți nimic după miezul nopții. Stomacul dumneavoastră trebuie sa fie gol înainte de anestezie, astfel veți preveni grețurile, vărsăturile și alte complicații ce pot apărea în timpul și după anestezie. Dacă nu respectați aceste condiții, operația dumneavoastră va fi amânată.

– Se recomandă să faceți un duș în seara dinainte operației.

– Dormiți bine. Dacă aveți probleme în a adormi, anuntați asistenta și veți primi medicamente pentru a vă relaxa.

– Luați doar medicamentele recomandate de medicul curant în dimineața operației.

În dimineața operației:

– Se va măsura pulsul, tensiunea arterială și temperatura;

– Se va monta o branulă pe o linie venoasă;

– Veți fi rugat să urinați pentru a vă goli vezica urinară;

– Îndepărtați bijuteriile, ochelarii sau lentilele de contact, protezele dentare;

– Rudele și prietenii vor primi indicații unde să vă aștepte;

– Un brancardier vă va conduce în zona de așteptare preoperatorie;

– Piciorul afectat va fi ras dacă este necesar (de preferat să faceți dumneavoastră acest lucru în ziua premergătoare operației pe o arie mai mare a șoldului).

– Medicul anestezist va discuta cu dumneavoastră tipul de anestezie folosit: Se practica de regulă rahianestezie (de la brâu în jos) sau anestezie generală (veți fi adormit pe durata întregii operații).

Postoperator:

– După operație veți fi dus în salon sau pe secția de Terapie-Intensiva (pentru o monitorizare mai atentă), unde vă vor fi verificate frecvent în primele 24 de ore tensiunea arterială, pulsul, temperatura, pansamentul, mișcările și senzațiile de la nivelul piciorului operat. Este posibil să primiți fluide intravenoas (perfuzii) și chiar sânge în caz de pierderi mai mari în timpul și după operație pentru una sau două zile după operație. Pentru prevenirea eventualelor complicații veți primi antibiotic intravenos și anticoagulant.

– Unul sau două tuburi de drenaj vor fi folosite pentru a drena sângele și fluidele de la nivelul inciziei. Acestea sunt înlaturate la 24 respectiv 48 de ore de la operație.

– În cazul în care nu puteți urina în primele ore după operație vă va fi montată o sonda urinară. Orice discomfort legat de aceasta trebuie raportat asistentei.

– După operație o să resimțiți durere la nivelul șoldului operat și vă vor fi administrare analgezice.

– Respirați profund și tușiți pentru a evita complicațiile pulmonare, în special în caz de anestezie generală.

– Exercițile fizice recomandate imediat după operație sunt o modalitate de a stimula circulația sângelui și de a reduce riscul formării de cheaguri de sânge.

9. Recuperarea fizică

Saptămânile 1 și 2

În timpul săptămânii unu şi doi de recuperare obiectivele dumneavoastră sunt:

Mersul pe jos cu un cadru de mers sau două cârje, excepţie cazul în care ați fost altfel instruit.
Mers pe jos de cel puţin 60-100 de metri, cu cârje.
Coborâre și urcări borduri şi rampe.
Îndoiţi şoldul la 60 de grade.
Îndreptaţi şoldul complet.
Faceți duș sau baie independent şi îmbrăcați-vă, menţinând măsurile de precauţie pentru şold.
Reluați treptat sarcinile de uz casnic.
De două ori pe zi, faceți 20 de minute de exerciţii din programul dat de terapeutul dumneavoastră.

Saptămânile 3 și 4

Realizarea tuturor obiectivelor din lista pentru săptămânile 1 și 2, dacă nu au fost încă realizate.
Treceți de la mergător sau două cârje la o singură cârjă sau la un baston, conform instrucţiunilor.
Mers pe jos de cel puţin 400 de metri.
Îndoiți şoldul la 90 de grade (cu excepţia cazului în care ați fost instruit altfel).
Faceți duș sau baie independent şi îmbrăcați-vă, menţinând măsurile de precauţie pentru şold.
Reluare sarcinile de uz casnic.
De două ori pe zi, faceți 20 de minute de exerciţii din programul dat de terapeutul dumneavoastră.

Saptămânile 4 – 6

Realizarea tuturor obiectivelor din lista pentru săptămânile 3 și 4, dacă nu au fost încă realizate.
Mergeţi pe jos cu un singur baston sau cârjă.
Mers pe jos 400-800 de metri.
Începeți să urcați scările mutând fiecare picior pe rând dar numai câteva trepte la un moment dat.
Îndoiți în mod activ şoldul.
Puteţi începe să conduceți dacă aţi suferit o intervenţie chirurgicală la nivelul şoldului stâng cu permisiunea medicului.
Continuaţi cu programul de exerciții acasă de două ori pe zi.

Saptămânile 6– 12

Realizarea tuturor obiectivelor din lista pentru săptămânile 4 și 6, dacă nu au fost încă realizate.
Mergeți pe jos fără baston sau cârje.
Urcați și coborâți scări într-o manieră normală.
Mers pe jos 800-1500 de metri.
Reluați toate activităţile (mai aproape de saptămâna 12).

MOBILIZARE LA PLANUL PATULUI

Îndoirea gleznelor

În timp ce stați întins în pat sau stând pe un scaun, îndoiţi gleznele (la ambele picioare), în sus şi în jos 15-20 ori.
Nu exersați de mai multe ori pe zi.
Asiguraţi-vă că piciorul dumneavoastră nu se răsucește în timp ce faceți acest exerciţiu.

Extensia genunchiului

Întindeți-vă pe spate în pat. Contractați musculatura de pe partea de sus a coapsei şi ţineţi apăsat.
Număraţi rar până la cinci (5) cu voce tare.
Relaxaţi-vă.
Repetați de 10-20 de ori.

Extensia șoldului

Întindeți-vă pe spate în pat. Contractați mușchii fesieri de pe ambele părți deodată.
Număraţi rar până la cinci (5).
Relaxaţi-vă.
Repetați de 10-20 de ori.

Extensia genunchiului cu ajutorul unui suport

Întindeți-vă pe spate în pat. Puneți un prosop rulat sub piciorul operat.
Ridicați piciorul, îndreptând genunchii. Nu ridicaţi tot piciorul de pe prosopul rulat.
Număraţi rar până la cinci (5) cu voce tare.
Relaxaţi-vă şi a reveniți la poziţia iniţială.
Repetați de 10 ori.

Flexia șoldului și a genunchiului

Întindeți-vă pe spate în pat. Îndoiți genunchiul şi glisaţi călcâiul spre șezut.

ATENŢIE: Amintiţi-vă măsurile de precauţie pentru şold şi nu îndoiţi şoldul mai mult de 90 de grade.

Număraţi rar până la cinci (5) cu voce tare.
Relaxaţi-vă şi a reveni la poziţia iniţială.
Repetați de 10 ori.

Abducția și adducția șoldului

ATENȚIE: în săptămânile 1-6 doar cu ajutorul unei alte persoane

Întindeți-vă pe spate în pat. Glisaţi piciorul în lateral. Ţineţi degetele de la picioare în sus şi genunchiul drept.
Aduceți piciorul înapoi la punctul inițial.
Repetați de 10 ori.

Abducția și adducția șoldului în stând lateral

ATENȚIE: nu efectuați acest exercițiu înainte de săptămâna a 7-a după operație!!!

Așezați-vă pe piciorul neoperat pe pat, cu două perne între genunchi.
Îndoiţi uşor piciorul neoperat .
Contractași musculatura de pe partea din faţă a coapsei a piciorului operat.
Ridicaţi piciorul cam 15 cm departare de celălalt picior (deasupra pernei).
Reveniți la poziţia de inițială.
Repetați de 10 ori.

MOBILIZARE LA MARGINEA PATULUI

Extensii de gambă din șezut

1. La marginea patului, în șezut, cu genunchi flectați la 90^O.

2. Îndreptați genunchiul și mențineți 5 secunde.

3. Reveniți lent.

4. Repetați de 10 ori.

Flexii de genunchi

1. La marginea patului, în șezut, cu genunchi flectați la 90^O

2. împingeți călcâiul în spate, împotriva unei rezistențe (un prag)

3. Repetați de 10 ori.

MOBILIZARE ÎN PICIOARE

Flexia șoldului

Stând în poziţie verticală şi ţinându-vă de spătarul scaunului, ridicați piciorul operat și îl coborâți.
Amintiţi-vă măsuri de precauţie atunci când îndoiți şoldul.
Repetați de 10 ori de 3-4 ori pe zi.

Abducția și adducția șoldului în stând în picioare

ATENȚIE: nu efectuați acest exercițiu înainte de săptămâna a 7-a după operație!!!

Stați în picioare şi sprijiniți-vă de un spătar.
Contractați musculatura de pe partea de sus a coapsei a piciorul operat.
Ridicaţi piciorul operat lateral.
Relaxaţi-vă aducând înapoi piciorul la linia mediană.
Repetați de 10 ori.

Extensia șoldului

1. Stând în poziție verticală, ținându-vă de spătarul scaunului, din șold, duce-ți membrul inferior operat în spate și mențineți 2-3 secunde.

2. Încercați să mențineți poziția dreaptă a spatelui.

3. Repetați de 10 ori de 3-4 ori pe zi

MERSUL CU AJUTORUL CADRULUI DE MERS ȘI A CÂRJELOR

Proteza de șold necimentată: în primele 6 săptămâni nu aveți voie să vă sprijiniți pe șoldul operat. Apoi în mod gradat veți putea încărca în articulație, cu ajutorul unui cadru de mers sau a cârjelor. La 12 săptămâni puteți să vă sprijiniți pe membrul operat. Acest protocol protejează articulația, permițând osului să cească în porozitățile implantului.

Proteza de șold cimentată sau hibrid: folosind cârje sau un cadru de mers puteți în general încărca parțial șoldul operat imediat postoperator, dar trebuie să continuați să folosiți un dispozitiv de asistare a mersului încă 4-6 săptămâni.

La câteva zile după operație o să puteți să vă deplasați cu ajutorul unui cadru de mers, inițial cu ajutorul unei persoane specializate.

Stând confortabil și cu spatele drept, cu greutatea distribuită uniform pe cadrul de mers sau cârje. Se mută cadrul de mers sau cârjele înainte pe o distanță scurtă, apoi pășiți înainte, ridicând piciorul operat, astfel încât călcâiul piciorului va atinge podeaua inițial, apoi toată talpa. Încercați să mergeți cât de cursiv se poate. Nu vă grabiți! Pe măsură ce forța și rezistența musculară vor crește, puteți petrece mai mult timp practicând acest exercițiu. Gradul o să puteți crește greutatea cu care vă sprijiniți pe piciorul operat.

Cadrul de mers este adesea folosit pentru câteva săptămâni pentru a vă ajuta la păstrarea echilibrului și la prevenirea căderilor. După aceea, pentru alte câteva săptămâni, se va folosi un baston sau o cârjă, în mână opusă piciorului operat, până când o să vă redobândiți întreaga forță și echilibrul. Sunteți pregătit să folosiți bastronul sau cârja în momentul în care puteți să vă păstrați echilibrul fără cadrul de mers, când greutatea este distribuită în mod egal pe ambele picioarea și când nu vă mai sprijiniți pe mâini, în momentul folosirii cadrului.

Exerciții și activități avansate

Recuperarea completă durează câteva luni. Durerea dinaintea operației și inflamația postoperatorie slabește musculatura mușchilor coapsei. Următoarele exerciții și activitățo au rolul de a ajuta recuperare acestor mușchi.

Pentru următoarele exerciții aveți nevoie de o bandă elastică cu o buclă care sa treacă peste gleznă, iar cealaltă peste piciorul unui obiect de mobilier mai greu. În timpul activităților este indicat să vă sprijiniți de un scaun sau o balustradă pentru a vă menține mai ușor echilibrul. Acestea se efectuează în serii de câte 10 repetări, de 4 ori pe zi.

Flexia șoldului

Stați cu picioarele ușor departate la același nivel, cu spatele la obiectul de mobilier de care ați prins banda elastică
Cu banda elastică în jurul gleznei membrului operat, deplasați-l înainte și mențineți 3-5 secunde.
Reveniți lent înapoi
Repetați de 10 ori.

Abducția șoldului

Poziționați-vă perpendicular pe obiectul de mobilier de care este prinsă banda elestică, cu membrul inferior operat mai departe de acesta, ca și în imaginea alăturată.
Duce-ți ușor în lateral membrul inferior, fără a îndoi genunchii în limita forței musculare.
Mențineți 3-5 secunde, după care reveniți ușor la poziția inițială.
Repetați de 10 ori.

Extenia șoldulu

Stați cu picioarele ușor departate la același nivel, cu fața la obiectul de mobilier de care ați prins banda elastică
Cu banda elastică în jurul gleznei membrului operat, deplasați-l înapoi și mențineți 3-5 secunde.
Reveniți lent înapoi
Repetați de 10 ori.

Execiții pe bicicleta de apartament

Exercițile ciclicle reprezintă o activitate excelentă de recuperare a forței musculare și a mobilității musculaturii șoldului.

Ajustați înățimea scaunului, astfel încât piciorul să atingă pedala, cu genunchiul întins.
Pedalați înapoi la început.
Pedalați înainte doar după ce mișcarea de pedalat înapoi devine confortabilă și naturală.
După ce redobândiți o parte din forța musculară (la aproximativ 4-6 săptămâni), creșteți încet dificultatea.
Pedalați înainte pentru 10-15 minute de doua ori pe zi și creșteți gradat până la 20-30 de minute de 3-4 ori pe săptămână.

Mersul pe jos

Luați o cârjă cu dumneavoastră până vă recăpătați echilibrul.
La început mergeți câte 5-10 minute de 3-4 ori pe zi.
Pe măsură ce forța musculară și rezistența crește, puteți să mergeți 20-30 de minute de 2-3 ori pe zi.
Odata ce v-ați recuperat complet, exerciții de mers de 20-30 de minute de 3-4 ori pe săptămână vă ajută să vă mențineți forța și rezistența musculară.

Așteptări realiste

Un aspect important în decizia de a vă supune unei invervenții chirurgicale de protezare a șoldului este de a întelege ce poate și ce nu poate această procedură să vă ofere. Majoritatea persoanelor care sunt supuse aceastei invervenții, resimt o scădere marcată a dureri și o îmbunătățire semnificativă în desfășurarea activităților de zi cu zi.

Activitățile uzuale fac ca materialul dintre cap și cupa acetabulară, fac ca implantul să se uzeze treptat. Activitățile excesive, precum și obezitatea, accelerează acest proces de degradare al implantului și fac ca șoldul să devină din nou dureros. De aceea, majoritatea chirurgilor recomandă interzicerea activităților cu impact crescut precum alergatul, săritul sau alte sporturi cu grad mare de impact asupra șoldului.

Activități realiste care pot fi efectuate de persoanele cu proteză de șold includ mers nelimitat, înnotul, golful, condusul, drumețiile pe munte, ciclismul, dansatul și alte sporturi cu impact redus asupra șoldului.

Odată adaptate activitățile noilor condiții, protezele de șold pot rezista mulți ani fără să cauzeze vreun disconfort

10. Atenționări specifice

a) Evitați căderile

O cădere în timpul primelor câteva săptămâni de la intervenție poate deteriora grav noul șold și poate conduce la necesitatea efectuării unei noi intervenții. Scările sunt deosebit de periculoase și sunt de evitat până la reluarea mobilității și forței șoldului. Este recomandată utilizarea unui baston, a unei cârje, a unui cadru, a unor balustrade sau sprijinirea de o altă persoană până când pacientul își reia echilibrul, flexibilitatea și forța.

Chirurgul și kinetoterapeutul vă pot ajuta să decideți ce mijloace de sprijin sunt necesare în urma intervenției și momentul la care puteți renunța la acestea.

b) Alte precauții

Pentru a asigura recuperarea corespunzătoare și a preveni luxația protezei, va trebui să luați următoarele măsuri de precauție – de regulă, timp de minim 6 săptămâni de la intervenție:

Nu încrucisați picioarele
Nu îndoiți șoldul la mai mult de 90° (unghi drept)
Nu forțați răsucirea picioarelor înspre interior sau exterior
Utilizați o pernă între picioare în timpul somnului până când chirurgul ortoped va confirma că puteți renunța la ea.

Chirurgul dumneavoastră ortoped și kinetoterapeutul vă vor da instrucțiuni speciale înainte de externare.

Statul pe scaun

Alegeți un scaun rigid, cu spătar și preferabil cu brațe. Înălțimea ideală a scaunului depinde de înălțimea dumneavoastră.
Dacă nu aveţi un scaun adecvat, încercaţi să împrumutați unul sau utilizaţi perne de o consistență cât mai tare pentru a ridica înălţimea scaunului. Când stați pe scaun, genunchii trebuie să fie la o înălțime mai joasă decât șoldurile. Evitaţi canapele și fotoliile de o consistență moale și care sunt joase. Pentru a vă ridica de pe scaun, împingeți-vă de marginea sa anterioară, plasați-vă piciorul operat uşor înainte şi împingeți-vă în sus folosindu-vă de braţele scaunului, eliberând totodată o mare parte din greutate de pe piciorul opera
Recâştigați-vă echilibrul și apoi folosiți cârje sau bastoane. Inversați procedura pentru a vă așeza. Posibil să aveți nevoie de un colac de toaletă ridicat sau de alte echipamente în funcție de recomandările terapeutului dumneavoastră.

Dormitul

Înălţimea ideală a patului dumneavoastră depinde de înalțimea dumneavoastră. Dacă este prea mică, trebuie să mai puneți o saltea deasupra pentru a ridica înălţimea.
Este recomandabil să dormiți pe spate prima lună după operaţie. Dupa aceasta, este posibil să dormiți pe partea operată în cazul în care nu este prea dificil pentru dumneavoastră. Ar trebui să evitaţi dormitul pe partea de neoperată pentru că riscurile dislocatiei șoldului cresc. Șoldul trebue să fie ferm și rigid (o placă sub saltea poate ajuta).
Un baston de mers este util pentru vă acoperi sau descoperi de plapumă. Atunci când vă așezați pe pat sau vă dați jos, amintiţi-vă să evitați răsucirea şoldului. Încercaţi să vă păstraţi degetele de la picioare să indice spre tavan, timp în care vă mişcaţi piciorul operat pe pat. Este mai sigur ca atunci când vă urcați sau că dați jos din pat să mișcați prima oară piciorul operat.

Îmbăierea

Posibil să fie necesar să utilizaţi un suport de cadă pentru a intra și a ieși din aceasta. Dacă utilizaţi o cabină de duş, un covoraș care previne alunecarea este esenţial. Posibil să fie necesar să utilizaţi un burete cu mâner lung pentru a ajunge la picioare sau să rugați pe cineva să vă ajute. Asiguraţi-vă că mai este cineva în casă prima dată când faceți un o baie / un duş, în cazul în care aveţi nevoie de asistență.

Îmbrăcatul

Îmbrăcați-vă fiind așezat pe un scaun sau pe pat. Evitaţi îndoirea înainte pentru a ajunge la picioare sau îndoirea genunchiul piciorului operat până aproape de bărbie. Utilizaţi echipamentul sugerat de terapeutul dumneavoastră, de exemplu, utilizați un încălţător cu coadă lungă. Amintiţi-vă să vă îmbrăcați piciorul operat prima dată, dezbrăcați-l ultimul și purtați pantofi cu tocuri joase.

Ridicarea unui obiect de la nivelul podelei

Pentru a ridica un obiect de pe podea sau pentru a ajunge până la rafturile joase, sprijiniți-vă pe o piesă de mobilier stabil. Îndoiţi piciorul sănătos, ținând piciorul operat întins în spate, pentru a evita îndoirea şoldului mai mult decât este necesar. Alternativ, cere-ți ajutor, dacă este posibil.

Sarcinile de uz casnic

Stați pe scaun pe parcursul a cât mai multe activități cu putinţă. Dacă sunteţi în imposibilitatea de a transporta obiecte, un cărucior de bucătărie poate fi de ajutor. Pentru câteva săptămâni după operaţie, este posibil să aveți nevoie de ajutor din partea soţului/soției, rude sau prieteni, în activităţi cum ar fi cumpărături, spălătorie şi aspiratul.

Urcatul și coborâtul din mașină

Dacă este posibil, urcați-vă în maşină dinspre partea cu drumul decât de pe o bordură. Scaunul de pasager ar trebui să fie, în măsura în care este posibil înapoi şi uşor înclinat. Cu portiera pentru pasager deschisă, mergeți cu spatele la maşină până când vă simţiţi scaunul din spate la nivelul genunchilor. Pune-ți-vă mâna stângă pe partea de sus a scaunului pasagerului şi cu fereastra complet deschisă, prindeți tocul deschis cu mâna dreaptă. Totodată rugați pe cineva sa țină ușa fixă.
Coborâți ușor, păstrând piciorul operat în afară și în față. Amintiţi-vă să vă înclinați înapoi, astfel încât şoldul operat nu trebuie să se aplece prea mult ca să vă introduceți picioarele.
Pentru a ieşi din maşină, inversați procedura de mai sus asigurându-vă că piciorul operat este afară și în față înainte să vă ridicați.

Urcatul scărilor

Preferabil să vă susțineți de o balustradă, dacă aceasta există
Prima dată se urcă cu piciorul NEOPERAT, după care cu cel OPERAT și ultima dată cadrul sau carja. ATENȚIE: se urcă doar câte o treapta.
Dacă există o persoana care sa vă supravegheze sau ajute, aceasta va sta cu o treaptă mai jos pe partea șoldului operat.

Coborâtul scărilor

Preferabil să vă susțineți de o balustradă, dacă aceasta există
În prima fază se avansează cadrul sau cârja după care coborâți piciorul OPERAT, apoi cel NEOPERAT.
Dacă există o persoana care sa vă supravegheze sau ajute, aceasta va sta cu o treaptă mai jos pe partea șoldului operat.

c) Noul sold este diferit

Majoritatea pacientilor vor simti o oarecare amorteala in jurul inciziei si, de asemenea, o oarecare dificultate de efectuare a unor activitati ce presupun indoirea mare a soldului. Diferentele aparute odata cu protezarea soldului se diminueaza in timp si majoritatea pacientilor considera ca sunt nesemnificative comparativ cu durerea si lipsa de mobilitate dinainte de interventie.

Noul sold poate activa detectoarele de metal la controlul de securitate din aeroporturi sau unele cladiri. Comunicati agentilor de paza ca aveti un implant de sold daca se declanseaza alarma. Puteti de asemenea solicita chirurgului ortoped eliberarea unui document care sa confirme faptul ca aveti un sold artificial.

d) Protejati noul sold

Sunt multe lucruri pe care le puteti face pentru a proteja implantul de sold si a prelungi viata acestuia.

Participati la programul regulat de exercitii fizice pentru a mentine forta si mobilitatea noului sold
Luati masuri speciale de siguranta pentru a evita caderile si traumele. Orice os rupt poate necesita o noua interventie chirurgicala
Asigurati-va ca dentistul dvs. cunoaste faptul ca aveti un implant de sold; veti avea nevoie de antibiotice inainte de orice procedura stomatologica
Mergeti la chirurgul ortoped in mod regulat pentru verificarile si radiografiile de rutina, chiar daca implantul de sold pare sa fie in regula

CE TREBUIE EVITAT

În urma unei operații ce implică protezarea de șold, mușchii și țesuturile din jur au nevoie de timp pentru a se vindeca şi este important să evitaţi anumite mișcări după operație pentru a reduce riscul unei dislocări a şoldului.

ESTE ESENŢIAL SĂ EVITAȚI URMĂTOARELE MIȘCĂRI PENTRU PRIMELE 12 SĂPTĂMÂNI DE DUPĂ OPERAȚIE:

Nu îndoiţi şoldul mai mult de 90 °.

b. Nu vă încrucișați picioarele, sau să ridicați piciorul operat peste planul imaginar care trece prin șoldul dumneavoastră.

c. Nu vă răsuciți pe piciorul operat.

11. Ingrijirea plagii

firele de sutură cutanată se extrag la 12-14 zile după operație; până atunci plaga trebuie pansată la 2-3 zile folosind comprese sterile și soluție de Betadine.
Când incizia este complet vindecată puteți folosi apă și săpun pentru curățarea zonei; nu aplicați niciodată creme și loțiuni pe plagă;
Evitați expunerea îndelungată la soare a cicatricei în special în primii 2 ani.

Alte proceduri:

Faceți profilaxie antibiotică înaintea fiecărei manevre invazive sau proceduri chirurgicale: lucrări stomatologice, orice intervenție chirurgicală, colonoscopie, endoscopie, colposcopie etc.

12. Când să contactați medicul:

Febră peste 38^oC timp de 2 zile consecutiv;
Durere care nu cedează la metodele obișnuite;
Supurarea, înroșirea sau deschiderea plăgii postoperatorii;
Suspectați o infecție urinară sau respiratori;
Schimbarea culorii sau a temperaturii piciorului;
Amorteață și furnicături în picior;
Ați căzut;

Contactați imediat medicul dacă vreunul din următoarele semne de luxație apar:

Imposibilitatea de a vă sprijini în membrul operat.

Durere severă apărută brusc la nivelul șoldului;

Scurtarea membrului operat;

Rotația piciorului spre exterior sau interior fără posibilitatea de a-l îndrepta;

Apariția unei umflături la nivelul șoldului;

Contact

Artroplastia de șold